Dicționar termeni transport feroviar

                                                                      

                                                                           Definirea noțiunilor

 • Administratorul infrastructurii – gestionarul infrastructurii feroviare publice, întreprinderea care gestionează infrastructura feroviară publică prin furnizarea serviciilor de acces la aceasta, care administrează și întreține această infrastructură, inclusiv gestionează traficul feroviar prin sisteme de control și comandă și de semnalizare, și care asigură dezvoltarea acesteia în conformitate cu politicile de dezvoltare și finanțare a infrastructurii feroviare, aprobate de Guvern; 

autorizație de siguranță – act prin care se confirmă implementarea unui sistem de management al siguranței și îndeplinirea cerințelor specifice, necesare pentru întreținerea și exploatarea în siguranță a infrastructurii feroviare de către Administratorul infrastructurii; 

autorizație de transport feroviar – act care confirmă capacitatea tehnică și economică a întreprinderii feroviare pentru efectuarea activităților de transport feroviar;

 • capacitate de infrastructură – posibilitatea de programare a traselor cerute pentru o secțiune de infrastructură feroviară pe o anumită perioadă; 

cerințe esențiale – toate cerințele aprobate prin prezentul cod, prin actele normative ale Guvernului și ale organului central de specialitate din domeniul transportului feroviar, pe care trebuie să le îndeplinească sistemul feroviar, subsistemele și elementele constitutive de interoperabilitate ale acestuia, inclusiv interfețele;

 • certificat de siguranță – act prin care se confirmă implementarea de către întreprinderea feroviară a unui sistem de management al siguranței, precum și îndeplinirea cerințelor stabilite în specificațiile tehnice de interoperabilitate, a normelor de siguranță și a altor reglementări relevante în vederea controlului riscurilor și efectuării operațiunilor de transport feroviar în siguranță;

 • contract de alocare a capacității – contractul care stabilește drepturile și obligațiile unui solicitant și ale Administratorului infrastructurii cu privire la capacitățile de infrastructură care trebuie alocate și cu privire la tarifarea care se aplică pe o durată ce depășește o singură perioadă de valabilitate a graficului de circulație; 

dezvoltarea infrastructurii – acțiuni, măsuri și lucrări întreprinse pentru construcția, reconstrucția sau modernizarea infrastructurii feroviare ori a sistemelor și echipamentelor din componența acesteia;

 • document de referință al rețelei – document prin care se precizează în mod detaliat regulile generale, termenele-limită, procedurile și criteriile pentru cadrul de tarifare și de alocare a capacităților, informațiile și cerințele tehnice necesare pentru a putea solicita capacități de infrastructură;

 • elemente constitutive de interoperabilitate – componente elementare, grup de componente, subansamblu ori ansamblu complet de echipament încorporat ori destinat a fi încorporat într-un subsistem, inclusiv programe de calculator, de care depinde, direct sau indirect, interoperabilitatea sistemului feroviar;

funcții esențiale de gestionare a infrastructurii – luarea deciziilor privind alocarea traselor (capacităților de infrastructură), inclusiv definirea și evaluarea disponibilității acestora, alocarea traselor individuale, luarea deciziilor privind tarifarea infrastructurii feroviare și determinarea tarifelor în conformitate cu cadrul de tarifare și de alocare a capacităților;

 • grafic de circulație – datele care definesc toate deplasările programate ale trenurilor și ale materialului rulant feroviar pe o infrastructură feroviară, pe perioada de valabilitate a acestui grafic; 

infrastructură feroviară – infrastructura căilor ferate și terenurile ocupate de către aceasta, formată din ansamblul elementelor tehnologice, care include linii de cale ferată și alte structuri, stații de cale ferată, dispozitive de alimentare cu energie electrică, rețele de comunicații, sisteme de alarmă, de centralizare și interblocare, sisteme informaționale, de comunicare și de control al traficului, clădiri (exceptând clădirile administrative) și echipamente prevăzute de prezentul cod; 

infrastructură saturată – secțiune sau element al infrastructurii feroviare pentru care cererile de capacități de infrastructură nu pot fi satisfăcute în totalitate în anumite perioade, chiar și după coordonarea diferitor cereri de rezervare a acestor capacități; 

infrastructură de servicii – instalațiile, inclusiv teren, clădiri și echipamente, care au fost amenajate în mod special, în totalitate sau parțial, pentru a permite furnizarea unuia sau mai multor servicii de către Administratorul infrastructurii sau de către operatorul infrastructurii de servicii;

 • întreprindere feroviară – operator de transport feroviar, care poate fi orice întreprindere înregistrată în conformitate cu prezentul cod și cu Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, a cărei activitate de bază constă în furnizarea serviciilor de transport feroviar de mărfuri și/sau de pasageri, cu obligativitatea ca întreprinderea să asigure tracțiunea, inclusiv întreprinderi care asigură doar tracțiunea;

 • întreținerea infrastructurii – lucrări de reparație și alte activități asupra infrastructurii feroviare destinate să mențină starea acesteia în conformitate cu condițiile și parametrii stabiliți de cerințele normative privind exploatarea și siguranța infrastructurii feroviare; 

linie ferată de acces – linie de cale ferată legată cu rețeaua comună a căilor ferate printr-o cale neîntreruptă cu sine, destinată pentru deservirea anumitor expeditori de mărfuri şi destinatari ai mărfurilor; 

metode de siguranță (MS) – metode ce trebuie elaborate pentru descrierea modului de evaluare a nivelurilor de siguranță, realizării obiectivelor de siguranță și a conformității cu alte cerințe de siguranță în sistemul feroviar;

 • obligație de serviciu public – obligație impusă prin contract întreprinderii feroviare în interes economic general, cu scopul de a asigura populația cu servicii de transport feroviar de pasageri la un preț accesibil, care, în lipsa compensațiilor, sunt nerentabile și nu prezintă interes comercial;

 • obiective de siguranță (OS) – niveluri minime de siguranță ce trebuie să fie atinse de sistemul feroviar în ansamblu sau de diferite părți ale acestui sistem; 

organism de evaluare a conformității – astfel cum este definit prin Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare şi de evaluare a conformității; 

organism de evaluare a conformității notificat – astfel cum este definit prin Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare şi de evaluare a conformității;

 • organism de evaluare a conformității recunoscut – astfel cum este definit prin Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare şi de evaluare a conformității;

 • operatorul unei infrastructuri de servicii – orice entitate publică sau privată responsabilă de gestionarea uneia sau mai multor infrastructuri de servicii ori de furnizarea unuia sau mai multor servicii către întreprinderile feroviare; 

pasager – persoana fizică care deține un bilet sau orice alt document de călătorie perfectat pe numele său, având dreptul de a se îmbarca în tren și de a fi transportat de întreprinderea feroviară până la punctul de destinație;

 • principii comerciale – elemente fundamentale care se aplică în relațiile antreprenoriale;

 • profit rezonabil – rata rentabilității capitalului propriu, care ține seama de riscuri, inclusiv riscul pentru venituri, sau de absența unor riscuri suportate de Administratorul infrastructurii, întreprinderile feroviare și de operatorul infrastructurii de servicii, a cărei mărime se stabilește de Guvern; 

Registrul național al vehiculelor feroviare (RNVF) – registru gestionat de Autoritatea Feroviară, care include informații privind vehiculele feroviare cu drept de circulație pe rețeaua de cale ferată națională, persoanele fizice și juridice având drept de proprietate sau de posesie asupra vehiculelor feroviare, numerele de înregistrare ale vehiculelor feroviare, documentația tehnică și entitățile responsabile cu întreținerea acestor vehicule;

 • sistem feroviar – rețeaua formată din mai multe tipuri de linii de cale ferată, inclusiv sisteme de management al traficului feroviar, sisteme de localizare, de navigație și de telecomunicații, și vehiculele feroviare;

 • sistem de management al siguranței (SMS) – organizarea și aranjamentele stabilite de Administratorul infrastructurii sau de o întreprindere feroviară pentru a asigura gestionarea în siguranță a operațiunilor sale; 

specificații tehnice de interoperabilitate (STI) – specificațiile care acoperă fiecare subsistem sau parte a unui subsistem pentru a îndeplini cerințele esențiale și pentru a asigura interoperabilitatea sistemelor feroviare convenționale, astfel cum acestea sunt definite în prezentul cod; 

solicitant – întreprindere feroviară, grup de întreprinderi feroviare, autoritate implicată în realizarea contractelor de servicii publice de transport feroviar de pasageri sau orice întreprindere ce furnizează servicii de transport combinat de mărfuri, care dorește să obțină capacități de infrastructură pentru activități de transport feroviar;

 • trafic internațional – transport între Republica Moldova și alte țări în cadrul căruia se efectuează introducerea și/sau scoaterea de vagoane din compunerea unui tren, care pot avea origini și destinații diferite, cu condiția ca toate vagoanele să traverseze frontiera; 

trasă – capacitate de infrastructură necesară pentru a permite circulația unui tren între două puncte ale rețelei, în cursul unei perioade determinate;

 • vehicul feroviar – material rulant feroviar (locomotivă, vagon, automotor) sau echipament de reparație a liniei de cale ferată, sau mașină mobilă adecvată circulației pe linii de cale ferată, cu sau fără tracțiune, compusă din unul sau mai multe subsisteme structurale și funcționale ori din părți ale acestor subsisteme;

 • zonă de exploatare – zona ce cuprinde terenurile necesare realizării transportului feroviar, ocupate de terasament, lucrări inginerești (poduri, tuneluri, pasaje), cantoane şi alte clădiri, instalații de comunicații feroviare, instalații de alimentare cu energie electrică, stații de cale ferată şi instalații de linie. Zona de exploatare cuprinde de asemenea zona de siguranță și zona de protecție a infrastructurii feroviare, stabilite de către organul central de specialitate din domeniul transportului feroviar în coordonare cu Agenția de Mediu;

 • zonă de siguranță – zona ce cuprinde fâșiile de teren situate de o parte și de alta a axei căii ferate, necesare pentru amplasarea instalațiilor de semnalizare şi de siguranță a circulației, a altor instalații de conducere operativă a circulației trenurilor, precum şi a instalațiilor și lucrărilor de protecție a mediului;

 • zonă de protecție – terenurile necesare pentru asigurarea integrității, rezistenței și stabilității construcțiilor, instalațiilor și a altor obiective de transport feroviar, de asemenea terenurile cu soluri alunecătoare, limitrofe terenurilor transportului feroviar și terenurile ocupate de plantații forestiere de protecție.

Atașament